Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, un episcop de 33 de ani a citit în fața mulțimii hotărârea de Unire a Transilvaniei cu România. Treizeci de ani mai târziu, a fost arestat de regimul comunist. Nu a mai fost liber niciodată.
Pe el îl chema Iuliu Hossu. Era episcop greco-catolic.
Cum s-a ajuns aici?
S-a născut pe 30 ianuarie 1885, la Milaș, în actualul județ Bistrița-Năsăud, într-o familie de preot. A studiat la Roma, unde și-a luat două doctorate, în filosofie și în teologie. În Primul Război Mondial a fost preot militar. În 1917 a devenit episcop al Gherlei.

La 1 decembrie 1918 i s-a încredințat citirea Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia. Câteva zile mai târziu a fost în delegația care a dus actul Unirii regelui Ferdinand, la București.

În 1948, regimul comunist a desființat Biserica Greco-Catolică. În noaptea de 28 spre 29 octombrie 1948, Iuliu Hossu a fost arestat. A fost ținut la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldărușani.
I s-a cerut să treacă la Ortodoxie. A refuzat. Cuvintele care i se atribuie au rămas cunoscute: „Credința noastră este viața noastră.”
A urmat închisoarea de la Sighet, până în 1955. Trei dintre episcopii închiși cu el au murit acolo. Apoi a fost mutat la Curtea de Argeș și la Ciorogârla. Din 1956 a stat sub pază la Căldărușani, aproape 14 ani. Acolo și-a scris amintirile.
În 1969, papa Paul al VI-lea l-a făcut cardinal „in pectore”, adică în secret. Iuliu Hossu nu a vrut să plece din țară. A rămas cu credincioșii lui. A murit pe 28 mai 1970, la Spitalul Colentina din București. Abia în 1973 lumea a aflat că fusese cardinal.
Pe 2 iunie 2019, la Blaj, pe Câmpia Libertății, papa Francisc l-a declarat fericit, împreună cu alți șase episcopi greco-catolici morți în anii comunismului.
Omul care a citit Unirea a fost și primul cardinal al Bisericii Greco-Catolice Române.
Ați auzit în familie de episcopii închiși la Sighet? Ce vi se povestea acasă despre 1 Decembrie 1918? Scrieți-mi mai jos, în comentarii.
Surse și lecturi: Iuliu Hossu, Credința noastră este viața noastră. Memoriile Cardinalului Dr. Iuliu Hossu, Cluj-Napoca, 2003; Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Sighet; Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia.

Lasă un răspuns